CORPUL DE CHILII

Tu îngrijeşte-te de ale lui Dumnezeu şi Dumnezeu se va îngriji de ale tale.
(Sf. Ioan Gură de Aur)

 

     În vara anului 1997 s-a pus temelia la corpul de chilii al maicilor format din parter, etaj şi mansardă şi înzestrat cu un foişor şi un Paraclis de iarnă. Arhitectura lui ne aminteşte de aceeaşi epocă a lui Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu, faţada purtând  motive ornamentale specifice: la Paraclis firide înalte, bogat profilate în arcaturi tri9lobate, asemănătoare cu cele ale Bisericii şi un şir de rozete decorative cu semnul Sf. Cruci înscris, motiv care se regăseşte şi pe faţada corpului de chilii, marcată de arcele largi ale ferestrelor.
     Corpul de chilii este aşezat perpendicular pe axa principală a bisericii şi aproape simetric, poziţia lui fiind echilibrată, atât faţă de Biserică, cât şi faţă de clopotniţă, proporţiile create dând impresia de spaţialitate şi armonie.
     Lipit perpendicular de corpul de chilii şi făcând corp comun cu acesta, Paraclisul de iarnă este închinat „Soborului Sf. Ioan Botezătorul” – 7 ianuarie şi a fost sfinţit în anul 2009 de către IPS Ioan cu ocazia sărbătoririi Hramului. În Paraclis s-au ţinut toate slujbele pe timp de iarnă, în perioada când nu aveam încălzire centrală în Biserica mare. Tot aici îşi găsesc un loc de refugiu maicile pentru pravila personală de rugăciune, fiind de asemenea şi locul în care sufletul se uşurează prin Taina Sf. Spovedanii. Are dimensiuni mult mai mici faţă de Sf. Biserică şi este lipsit de turlă şi de abside laterale, având formă de navă. Catapeteasma, care delimitează cele două încăperi ale Paraclisului, naosul şi altarul, este mai mică decât cea din Biserică, având un singur registru superior (cel al icoanelor praznicale), dar aceeaşi linie frântă, aceeaşi acustică şi acelaşi material (lemnul de păr sălbatic), şi mai ales aceeaşi ornamentaţie deosebită şi icoane pictate pe lemn de maici în atelierul mănăstirii.

Read More

     Pictura murală este la fel asemănătoare cu cea din Biserică, fiind realizată de acelaşi pictor: Liviu Dumbravă, spre deosebire de restul corpului de chilii care a fost zugrăvit de echipa pictorului Marcel Codrescu din Bucureşti, tot în tehnica frescă şi în stil neobizantin.
     Corpul de chilii este pictat aproape în întregime: foişorul, holul şi trapeza la parter, casa scărilor de la etaj şi mansardă, precum şi foişorul şi holul de la etaj, ceea ce este unicat în ţară şi chiar în lume. Clădirea are peste 2000 mp cu pictură, caracterizată prin originalitatea, bogăţia şi diversitatea tematicii adoptate, întregind fiecare scenă pictată, dându-i un plus de frumuseţe, şi sporind nu numai valoarea artistică, spirituală, dar şi pe cea istorică a temei iconografice prezentate. Cromatica este mult mai caldă, predominând nuanţele mai deschise, spre deosebire de Sf. Biserică unde se impune o cromatică mai sobră, mai gravă.
     Foişorul, care a fost conceput ca loc de primire a oaspeţilor, are un program iconografic ce reprezintă Binecuvântarea revărsată de Dumnezeu asupra poporului român de la geneză şi până în zilele noastre, realizându-se o îmbinare foarte reuşită a scenelor legate de istoria laică şi bisericească.
     Binecuvântarea vine de la icoana Preasfintei Treimi ce străjuieşte impresionanta cupolă a foişorului, cupolă ce creează şi o acustică deosebită. Geneza istorică a poporului român este marcată de scenele pictate în cele trei nişe create pe peretele de apus.  Decebal şi Traian, străjuiţi de o parte şi de alta de două scene ale Unirii: cea a lui Mihai Viteazul de la 1600 şi actul final al Unirii de la 1918. Aceste evenimente sunt legate şi de cele două judeţe ale Eparhiei. Mihai Viteazul a trecut în Ardeal prin zona noastră iar Patriarhul Miron Cristea a făcut parte din delegaţia transilvăneană ce a dus actul Unirii la Bucureşti. El a fost primul Patriarh al României şi s-a născut în Topliţa, unde a întemeiat  Mănăstirea „Sf. Proorocului Ilie”  (pe terenul casei părinteşti).
     Geneza spirituală a poporului român este reprezentată prin scena pictată pe peretele dinspre răsărit: „Sf. Apostol Andrei propovăduind Evanghelia geto-dacilor”.
     Un fiu al Daciei Pontice, fiu duhovnicesc al Sf. Ioan Gură de Aur, este pictat pe peretele de la miazăzi - Sf. Cuvios Ioan Casian (sec III-IV), care a pus bazele monahismului apusean de obşte, după regulile vieţii monahale aduse din Răsărit. Scena în care este pictat îl înfăţişează întemeind în Marsilia (Franţa) două mănăstiri – una de maici şi una de călugări.18
    Istoria poporului nostru a fost scrisă cu sângele mărturisitorilor de dreaptă credinţă şi de neam, aşa cum a fost şi cel al Martirilor Brâncoveni pictaţi deasupra nişelor istorice, martirizaţi la 15 august 1714 – ziua marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului şi totodată ziua de naştere a domnitorului român.
     Binecuvântarea lui Dumnezeu se revarsă şi asupra mănăstirii noastre, care este pictată pe peretele de miazănoapte, aşa cum era ea în anul 2000 - anul de referinţă al mănăstirii, când s-a făcut sfinţirea.
     Holul de intrare în foişor, care face legătura cu corpul de chilii este şi el pictat, avându-o în centru pe Maica Domnului ca Ocrotitoare a României Mari. Maica Domnului marchează trecerea spre un alt program iconografic: cel al sfinţilor români, care se desfăşoară pe tot holul parterului, în ordine cronologică, începând cu martirii primelor secole creştine, primii ierarhi, cuvioşii întemeietori de mănăstiri, apărători şi mărturisitori ai credinţei noastre străbune, nevoitori şi rugători pentru Neam şi Ţară. Sunt pictaţi de asemenea şi sfinţi de alt neam, dar cu moaşte întregi în ţara noastră, cum sunt: Sf. Cuv. Parascheva de la Iaşi, Sf. Dimitrie cel Nou Basarabov, Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Sf. Mc. Filofteia de la Argeş şi Sf. Grigorie Decapolitul de la Bistriţa – Vâlcea.
     Din galeria sfinţilor români fac parte şi sfinţi care nu erau canonizaţi la data pictării lor (2000-2001) şi care au fost canonizaţi ulterior cum sunt: Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului, Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica, Cuv. Dionisie “Smeritul” şi sfinţii „moldoven,i”: Sf. Cuv. Rafail de la Agapia, Sf. Vasile de la Moldoviţa, Cuv. Iosif de la Bisericani, Sf. Chiriac de la Bisericani, Sf. Cuv. Simeon Sihastrul întemeietorul, Sf. Amfilohie Sihastrul primul egumen al Mănăstirii Pângăraţi, Cuv. Chiriac de la Tazlău, Sf. Ioan de la Râşca; iar alţii „aşteaptă” canonizarea: Cuv. Neofit Sihastrul şi Meletie Sihastrul, Irinarh de la Horaiţa.
     Tot la parter se află şi trapeza (sala de mese) socotită ca o a doua biserică, întrucât în timpul mesei călugării se hrănesc şi din cuvântul de folos care se citeşte. De aceea şi este pictată în întregime ca o biserică, cu scene care îl arată pe Mântuitorul în timpul acesta al hrănirii trupeşti, pe care îl ridică însă la un nivel superior, duhovnicesc. O poziţie centrală ocupă bineînţeles Cina cea de taină, respectând arhetipul bizantin duhovnicesc de reprezentare, dar cu elemente inedite, preluate după o scenă din primele secole creştine văzută de Înaltpreasfinţitul Ioan într-o catacombă la Roma. De o parte şi de alta se află Maica Domnului cu Mironosiţele femei şi Sf. Ioan Botezătorul cu ucenicii lui, ce vor deveni apostoli ai Mântuitorului. Alte scene specifice: “Iisus Hristos binecuvântând cele cinci pâini” şi “Cina de la Emaus”. În rest sunt pictaţi sfinţi şi sfinte care au dus o viaţă monahală, închinată lui Hristos.
     Urcând la etaj, pe casa scărilor, ne întâmpină scena sfinţirii mănăstirii la 15 august, precum şi un program iconografic cu scene din Vechiul Testament, de exemplu: “Chemarea lui Avram” în Ţara Făgăduinţei, “Jertfa lui Avraam” şi primirea Legii pe Muntele Sinai de către Moise.
     La etaj este pictat un sinaxar al Sfinţilor din calendarul ortodox, începând cu  septembrie, prima lună a anului bisericesc. Pentru fiecare lună sunt zugrăviţi trei-patru Sfinţi şi martiriul unui Sfânt din luna respectivă. De exemplu, pentru luna iunie avem pictat Martiriul Sf. Ap. Petru şi Pavel, precum şi pe Sf. Iustin Filozoful, Sf. Dorotei al Cirului şi Sf. Mc. Fevronia.
Toţi sfinţii, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi!
 

 

Contact

Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului”
Maica Stareţă Stavrofora Miriam Oprea
Telefon: 0744-966.950
Localitatea: Izvoru Muresului Jud. Harghita Cod 537356
Detalii și Formular de Contact
Atelier Pictură: 0742-224.590
Cazare:              0742-224.590
Vă rugăm să sunați între orele: 
09.00 - 12.20 și 14.00-16.30.
Vă rugăm să nu sunați în duminici și sărbători.

Copyright © 2010-2016 Mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului" Izvoru Mureşului.
Toate drepturile rezervate. Webmaster: Bogdan Tinca